La 1 mai 1776, in Bavaria, un doctor in teologie - Adam Weishaupt - a fondat societatea “Vechii Cautatori de Lumina din Bavaria”, care va deveni in scurt timp cunoscuta sub denumirea de “Ordo Illuminati” (Ordinul Iluminatilor). Weishaupt a sustinut ca numele provenea din scrierile mai vechi si insemna “cei care detin Lumina”. Weishaupt urmarea printre altele cu acest ordin:
1) Abolirea monarhiei si a oricarei puteri ordonate;
2) Abolirea proprietatii private;
3) Abolirea mostenitorilor;
4) Abolirea patriotismului;
5) Abolirea familiei (a casniciei si instruirea in comun a copiilor);
6) Abolirea tuturor religiilor.
Fireste ca un asemenea program, atat de radical, a atras imediat atentia autoritatilor din Bavaria, care au reactionat inca din 1784, interzicand ordinul si condamnandu-i la moarte pe membrii. Acesta nu numai ca a supravietuit haituielilor, dar a continuat sa se extinda in lume. Astfel, de la cinci membri, cat avea initial “Ordo Illuminati”, curand Ordinul numara 300 de membri, din toate straturile sociale si profesionale: aristocrati, studenti, comercianti, doctori, avocati, judecatori, ofiteri, profesori, functionari publici, bancheri, ba chiar ministri. Printre cele mai notabile personalitati ale timpului care devenisera, in secret, membri ai “Ordinului Iluminatilor” se numarau ducele de Orleans, contele Klemens Von Metternich, Ecaterina a II-a a Rusiei, Johann Gottfried von Herder (filosof), contele Gabriel de Mirabeau (cu un rol esential in Revolutia franceza de la 1789), ducele Ferdinand de Brunswick, Johann Wolfgang von Goethe (marele poet), Christian al VII-lea al Danemarcei, Gustav al III-lea al Suediei etc. In 1783, numarul membrilor “Ordo Illuminati” atingea 600, iar peste un an acest numar depasea 3000 de membri.
In 1786, “Iluminatii” isi constituisera filiale secrete ale ordinului in numeroase state europene: Germania, Austria, Ungaria, Anglia, Scotia, Polonia, Franta, Belgia, Elvetia, Italia, Olanda, Spania, Suedia, Transilvania, Rusia si Irlanda. La aceeasi data, “Ordo Illuminati” se infiltrase in America (in 1785, la New York functiona societatea secreta “Colombia”, care le apartinea), precum si in Africa. Primul profet al “Ordinului”, cel care intocmise o doctrina de la care mai tarziu s-au inspirat alte societati secrete influente - “Carbonarii” lui Giuseppe Mazzini, “Liga Dreptilor” lui Karl Marx sau “Decembristii” lui Cernisevski - a fost Adam Weishaupt, din acest punct de vedere poate cel mai influent om al secolului XIX. Doctrina lui, Novus Ordo Seclorum, a supravietuit veacului si a schimbat lumea in secolul XX.
Adam Weishaupt, intemeietorul Iluminatilor
Liderul “Iluminatilor”, Adam Weishaupt, s-a nascut pe 6 februarie 1748, ca fiu al unui rabin. Cand tatal sau a murit, in 1753 - la varsta de de doar cinci ani -, Weishaupt a fost luat si convertit la catolicism de baronul Johann Adam Ickstatt, care a incercat sa-l indrume pe baiat spre “Ordinul Iezuitilor”. Din 1742, Ickstatt fusese insarcinat de iezuiti cu organizarea unei universitati in Bavaria. Pana in 1773, baronul va ramane protectorul tanarului Weishaupt si mentorul sau spiritual. In biblioteca baronului Ickstatt, adolescentul Adam Weishaupt i-a descoperit pe filosofii francezi, fiind mult influentat de Voltaire (1694-1778), cel care ii scria Regelui Frederick al II-lea al Prusiei urmatoarele pe tema eliminarii influentei religioase din societate: “In sfarsit, cand intregul corp al Bisericii Crestine va fi slabit suficient, iar credinta va fi suficient de puternica, ultima lovitura va fi data crestinismului chiar de persecutiile la care va recurge pentru a se mentine. Un regim de teroare se va instaura atunci pe Pamant si va continua, pana cand orice om isi va pierde dorinta de a mai adera la crestinism”. Asemenea texte se pare ca l-au influentat pe tanarul Weishaupt. Se crede ca ideea distrugerii Bisericii Catolice a fost preluata de el din cartile de filosofie ale lui Voltaire. Dupa absolvirea “Universitatii Iezuite” din Ingolstadt (1768), Adam Weishaupt functioneaza patru ani ca preparator universitar, apoi devine asistent-instructor chiar la universitatea iezuita pe care o absolvise.
Rothschild, omul din umbra din spatele lui Weishaupt
In 1769, bancherul Mayer Amschel Bauer (cunoscut sub numele Rothschild) il insarcineaza pe Adam Weishaupt cu constituirea unei societati secrete, care sa ramana la dispozitia sa si a planurilor sale politice. Ascensiunea lui Weishautt la Universitatea de teologie din Ingolstadt continua: in 1772 devine profesor de drept civil, iar din 1773 este profesor de drept canonic. Tot in 1773 se insoara, impotriva sfaturilor lui Ickstadt, care il reneaga. Doi ani mai tarziu, in 1775, devine decan al Universitatii iezuite din Ingolstadt. Foarte repede conceptiile liberale ale lui Weishaupt au intrat insa in conflict cu gandirea iezuitilor, care planuiesc sa-l “debarce”. La doar 27 de ani, decan al Universitatii din Ingolstadt, doctor in teologie, Adam Weishaupt este si un initiat. Studiase doctrinele anti-crestine ale maniheistilor, care il introdusesera pe Weishaupt in astrologie, in magie si in medicina oculta. Un anume “negustor Kolmer” din Iutlanda (teritoriu la granita Germaniei cu Danemarca) il initiase in practicile magice egiptene inca din 1771. Weishaupt studiase, in acelasi timp, puterea misterelor eleusine si ale cultului secret al pitagoreicilor. (Pitagora, filosof din secolul al 6-lea i.C., considera ca oamenii trebuie sa isi uneasca averile si sa traiasca in comun, o idee preluata de “Liga Dreptilor”, apoi, de “Liga Comunistilor”). El se mai initiase in invataturile esenienilor, iar in biblioteca sa se gaseau carti, precum “Cabala” sau “Misterele lui Solomon”.
Cercetase diferite scrieri iezuite, in cautarea unui nou tip de societate secreta, cu organizarea careia fusese insarcinat (si finantat) de bancherul Meyer Amschel Bauer. Planuia sa aduca in aceasta societate secreta oameni cu calitati si talente deosebite in domeniile lor sau care se bucurau de o mare influenta . Dupa parerea lui Weishaupt, iezuitii constituiau - ca ordin - o structura prea “deschisa”. Mai intai, Adam Weishaupt - cu sprijinul lui Meyer Amschell Bauer “Rothschild” - a unit mai multe grupuri oculte intr-o societate secreta numita “Rasaritul”, care s-a pastrat pana in zilele noastre. Timp de cinci ani, el a lucrat la un plan care sa-i aduca in jurul sau pe cei hotarati sa lupte cu opresiunea religioasa si cu sistemul social. Incerca si spera sa inlocuiasca crestinismul cu o “religie a ratiunii”. Ideea initiala s-a materializat in “Scoala Intelepciunii”, al carei tel era “sa faca rasa umana mai buna, ca sa devina o mare familie fericita”.
“Scoala Intelepciunii” pleda pentru “perfectionism” - au fost numiti si “Perfectibilii” -, dar era lipsita de aerul de mister si de intriga, pe care urmarea sa-l dea Adam Weishaupt societatii sale secrete. In 1774, Weishaupt a scris un articol programatic, “Sidonii Apollinarus Fragment”, care trebuia sa pregateasca opinia publica pentru “doctrina ratiunii”. In acest articol, el scrie: “Principii si natiunile vor disparea fara violenta de pe fata Pamantului. Rasa umana va deveni o singura familie, iar lumea va apartine oamenilor rationali”. Intre timp, sfatuit de Bauer (”Rothschild”), dr. Weishaupt isi abandoneaza postul si intreaga situatie de la Universitatea din Ingolstadt si se pregateste sa lanseze in secret organizatia “Iluminatilor” (adica purtatori de lumina sau ratiune).
1 mai, data nasterii sectei Iluminatilor
La 1 mai 1776, sub conducerea familiei Rotschild, cu sprijinul altor familii de evrei germani bogati - Wessely, Moses, Mendelsson - si a unor bancheri (Itzig, Friedlander) -, Weishaupt fondeaza in secret societatea “Vechii cautatori de lumina din Bavaria”, care va deveni mai cunoscuta sub denumirea “Ordinul Iluminatilor”. Weishaupt a sustinut ca numele provenea din vechi scrieri si insemna “cei care detin Lumina”. Se referea, asadar, la persoanele “iluminate”, spiritual si intelectual.
Sa remarcam, in treacat, ca sarbatorirea zilei de 1 Mai de catre toate statele foste comuniste, ca si de catre fortele de stanga din lumea intreaga celebreaza, de fapt, infiintarea “Ordinului Iluminatilor” din 1776, de catre Adam Weishaupt si Rothschild, desi semnificatia oculta a evenimentului a fost in permanenta ascunsa.